Respirația calmă înseamnă să tragi aerul încet pe nas, să-l lași să umple burta, nu doar pieptul, și să expiri mai lung decât ai inspirat. Câteva minute de acest ritm pot da senzația că ritmul inimii și al gândurilor încetinește, iar pentru asta nu ai nevoie de nicio aparatură și de niciun loc special.
Nu este un tratament și nu înlocuiește sfatul medicului, dar este un instrument de ajutor în zilele aglomerate: înainte de o discuție grea, după un drum agitat, seara, când mintea nu se oprește. Cine scrie sau lucrează la calculator îl poate folosi chiar înainte de a deschide documentul, ca o mică trecere de la agitația zilei la concentrare. Mai jos sunt exerciții pe care le poți învăța în cinci minute.
De ce ne schimbă respirația starea?
Respirația este singura funcție a corpului care merge singură, dar pe care o putem controla și cu voința. Când ești încordat, respiri de obicei scurt și sus, în piept, iar asta se leagă de senzația de încordare. Când încetinești voit ritmul și lungești expirația, corpul primește semnalul contrar: că nu e nimic de care să fugi. Nu e magie, ci o buclă între mișcarea diafragmei și senzațiile din corp, la care mulți oameni observă efecte pozitive.
Diafragma este mușchiul lat de sub plămâni. La o inspirație bună coboară și împinge burta ușor în față. De aceea exercițiile de respirație se numesc adesea „respirație abdominală” sau „diafragmatică”.
Cum faci respirația abdominală, pas cu pas?
- Așază-te comod, cu spatele drept, sau întinde-te pe spate. Pune o mână pe piept și una pe burtă.
- Inspiră pe nas, încet, numărând până la patru. Mâna de pe burtă trebuie să se ridice, cea de pe piept să rămână aproape nemișcată.
- Expiră încet pe gură sau pe nas, numărând până la șase.
- Repetă șase până la zece cicluri, fără să forțezi.
Dacă numărătoarea te încurcă, renunță la ea și pur și simplu fă expirația mai lungă decât inspirația. Important este să nu simți nicio tensiune: dacă ai amețeli sau furnicături, oprește-te, respiră normal și reia mai blând.
Ce alte exerciții poți încerca?
Respirația în pătrat este simplă și ușor de ținut minte: inspiri pe patru timpi, ții aerul patru timpi, expiri patru timpi, ții plămânii goi patru timpi. O desenezi mental ca pe un pătrat. O poți face într-o sală de așteptare fără să te observe nimeni.
Respirația cu expirație prelungită se potrivește seara. Inspiri normal, iar la expirație sufli ușor, ca printr-o pai, până golești plămânii. Câteva repetări, cu atenția pe sunetul aerului, ajută mintea să iasă din lista de sarcini.
A treia variantă este scurtă și se numește „respirația de trei”: trei respirații lente, cu atenție doar la senzația aerului pe nări. Merită când nu ai timp pentru mai mult, de exemplu între două apeluri.
| Moment | Exercițiul potrivit | Durata |
|---|---|---|
| Înainte de o întâlnire sau o discuție | Trei respirații lente | Aproximativ un minut |
| Pauză la mijlocul zilei | Respirație abdominală 4-6 | Trei-cinci minute |
| Seara, înainte de culcare | Expirație prelungită | Cinci-zece minute |
Cum o introduci în rutina zilnică?
Un exemplu concret: ai o zi cu patru ședințe. Înainte de fiecare, ia trei respirații lente, cu mâna pe burtă. La prânz, fă cinci minute de respirație 4-6, cu telefonul întors pe masă. Seara, înainte de culcare, încheie cu expirația prelungită. În total nu depășești un sfert de oră, dar ai câteva opriri în care corpul primește același mesaj de calm.
Un obicei rămâne dacă îl legi de ceva ce faci deja. Poți respira calm cât timp fierbe apa pentru cafea, la semafor, când aștepți să se încarce o pagină sau înainte să deschizi documentul în care scrii. Nu căuta perfecțiunea; câteva minute, făcute de multe ori, valorează mai mult decât o oră făcută o singură dată.
Dacă ai probleme cu somnul, respirația poate fi o parte dintr-un pachet mai larg. Vezi sfaturile din articolul despre igiena somnului: ora de culcare, lumina, ecranele. Iar dacă te simți golit de energie în perioadele grele, cum îți păstrezi energia în perioadele solicitante adaugă idei practice pentru organizarea zilei.
Ce faci dacă nu merge sau te îngrijorează?
La început e normal să te simți stângaci sau să-ți vină să căști; asta nu înseamnă că greșești. Mintea va pleca de la respirație, iar tu o aduci blând înapoi, fără să te cerți. Fiecare întoarcere a atenției este, de fapt, o repetiție reușită.
Există însă situații în care respirația ține de sănătate, nu doar de stare. Dacă te sufoci la eforturi mici, ai dureri în piept, sufli greu sau ai crize de panică repetate, vorbește cu medicul. Un exercițiu de respirație nu este soluția pentru o problemă medicală și nu trebuie să întârzie un consult. La fel, dacă stresul și neliniștea durează săptămâni și îți afectează somnul, munca sau relațiile, un specialist în sănătate mintală poate ajuta mult mai mult decât orice truc.
Până atunci, acest gest simplu rămâne gratuit și la îndemână. Începe cu un exercițiu din tabelul de mai sus, alege un moment fix al zilei și observă, după o săptămână, ce s-a schimbat.