Aquaplaningul este fenomenul în care anvelopele nu mai ating asfaltul, pentru că între ele și șosea se formează o peliculă de apă, iar mașina nu mai răspunde la volan și la frână. Dacă se întâmplă, nu frânezi brusc și nu răsucești volanul: ridici piciorul de pe accelerație, ții volanul drept și aștepți să revină aderența.
Fenomenul nu apare doar în averse puternice. Un strat subțire de apă, combinat cu anvelope uzate și viteză mare, este suficient. Majoritatea șoferilor își dau seama prea târziu că situația era previzibilă.
De ce apare aquaplaningul?
Banda de rulare a anvelopei are canale care evacuează apa dintre cauciuc și asfalt. Când cantitatea de apă este mai mare decât ce pot scoate canalele, roata începe să plutească. Intervin patru factori: adâncimea apei, viteza, uzura anvelopelor și presiunea din ele.
Viteza este factorul pe care îl controlezi cel mai ușor. Cu cât mergi mai repede, cu atât mai puțin timp are anvelopa să evacueze apa. Pragul de la care apare plutirea diferă în funcție de lățimea anvelopei, de adâncimea canalelor și de grosimea stratului de apă, deci nu există o viteză sigură universală; pe ploaie, scade viteza față de ce ai folosi pe uscat.
Cum arată o anvelopă care evacuează bine apa?
Anvelopele cu canale adânci și bine conturate evacuează apa mai eficient. Limita legală a adâncimii canalelor este de 1,6 mm, dar mulți specialiști recomandă schimbarea mai devreme, pentru că performanța pe umed scade vizibil înainte de a ajunge la limită. Cum verifici uzura și ce indicatori au anvelopele găsești în materialul despre recunoașterea uzurii anvelopelor.
Presiunea contează la fel de mult. O anvelopă dezumflată se deformează și nu mai taie corect pelicula de apă, în timp ce una prea umflată are o amprentă mai mică. Pașii de verificare sunt descriși în ghidul despre presiunea corectă din anvelope.
Cum recunoști momentul în care mașina începe să plutească?
Semnele sunt clare, dacă le știi dinainte:
- volanul devine brusc ușor, ca și cum ar fi fără rezistență;
- turația motorului crește fără ca viteza să crească, pentru că roțile motrice patinează;
- mașina nu mai urmează curba, ci continuă drept;
- zgomotul anvelopelor dispare și mașina pare să alunece.
Dacă ai simțit asta o dată, vei recunoaște senzația imediat data viitoare. Mulți instructori de condus defensiv le spun elevilor să încerce o dată pe un poligon, ca să nu fie prima oară pe autostradă.
Ce faci, pas cu pas, dacă pierzi aderența?
- Ridică încet piciorul de pe accelerație, fără să frânezi.
- Ține volanul drept și fixează privirea pe direcția în care vrei să ajungi.
- Nu face mișcări bruște cu volanul; o corecție mică este suficientă.
- Când simți că roțile prind din nou asfaltul, adică volanul devine din nou greu, poți frâna ușor sau poți accelera moderat.
- Dacă mașina are ambreiaj manual, ține-l apăsat doar dacă motorul urlă; altfel, lasă mașina să încetinească singură.
Sistemele ABS și ESP ajută la stabilitate, dar nu pot crea aderență acolo unde nu există. Ele corectează, nu fac minuni.
Cum conduci pe ploaie, în general?
Începutul ploii este cel mai periculos moment, pentru că apa se amestecă cu praful și uleiul de pe asfalt și formează un strat alunecos. Păstrează o distanță dublă față de mașina din față, față de ce ai ține pe uscat. Evită băltoacele late, mai ales pe banda din dreapta, unde apa se adună mai ușor la marginea drumului.
Ține farurile aprinse, ca să fii văzut, și folosește ștergătoarele cu lamele în stare bună. Un parbriz murdar în interior se aburește mai repede; folosește ventilația cu aer exterior și, dacă este nevoie, clima pentru uscarea aerului. Dacă ți se pare că ploaia este prea puternică pentru a vedea drumul, oprește într-o zonă sigură și așteaptă să scadă intensitatea.
Un exemplu simplu arată cât contează distanța. La o viteză de 90 km/h parcurgi 25 de metri în fiecare secundă; pe carosabil ud, frânarea se lungește vizibil, deci o distanță de două secunde, bună pe uscat, devine insuficientă. Numără secundele dintre momentul în care mașina din față trece de un reper fix și momentul în care îl treci tu, și mărește intervalul la patru secunde când plouă puternic.
Merită anvelope speciale pentru ploaie?
Anvelopele all-season și cele de vară au profiluri diferite, iar la unele modele producătorul indică clasa de aderență pe umed pe etichetă. Eticheta europeană arată, printre altele, această clasă, de la A la E. Pentru zonele cu precipitații frecvente, alege modelele cu rezultate bune la frânare pe umed, nu doar pe cele ieftine. Detalii despre alegerea în funcție de zonă găsești în articolul despre anvelopele de iarnă și all-season.
Nu uita că anvelopele de pe puntea din spate trebuie să fie cele mai bune, dacă ai doar două noi. Puntea din spate pierde mai greu aderența dacă are canale adânci, iar pierderea ei produce derapaj, mult mai greu de stăpânit decât subvirarea.
