Radiografiile dentare sunt imagini cu raze X, în doză foarte mică, care arată ce nu se vede la examenul cu oglinjoara: carii între dinți, rădăcini, osul din jur, dinți incluși sau infecții. Cele mai întâlnite tipuri sunt radiografia retroalveolară (a unui dinte sau a unui grup mic), bite-wing (a coroanelor dinților de sus și de jos) și ortopantomograma, o imagine panoramică a întregii arcade. Cât de des se fac depinde de nevoile fiecărui pacient, nu de un calendar fix.
Ce tipuri de radiografii dentare există?
Radiografia retroalveolară surprinde un dinte sau câțiva, de la coroană până la vârful rădăcinii. Este folosită când există durere, suspiciunea unei infecții sau pentru controlul unui tratament de canal. Radiografia bite-wing, numită și „aripioară”, se face mușcând un mic suport și arată coroanele dinților din ambele arcade, utilă mai ales pentru descoperirea cariilor dintre dinți. Ortopantomograma (OPG) este o imagine panoramică care cuprinde toți dinții, maxilarele și articulațiile temporo-mandibulare.
La acestea se adaugă tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT), o tehnică 3D folosită în scopuri precise, precum planificarea implanturilor, evaluarea dinților incluși sau a unor leziuni complexe. Nu este o investigație de rutină și se face doar când informația suplimentară justifică expunerea.
Cât de des se recomandă o radiografie dentară?
Nu există un interval valabil pentru toată lumea. Medicul stomatolog ia în calcul vârsta, riscul de carii, istoricul tratamentelor, starea gingiilor și simptomele. O persoană cu risc crescut de carii poate avea nevoie mai des de imagini decât una cu dinți sănătoși și igienă bună. Copiii au nevoi specifice legate de erupția dinților, iar adulții cu probleme parodontale au nevoie de evaluarea osului.
Un principiu pe care îl aplică medicii este acela că o radiografie se face când beneficiul diagnostic depășește expunerea, nu „din obișnuință”. Dacă ai făcut recent o radiografie la alt cabinet, adu imaginea, pentru a evita repetarea inutilă.
Ce este ortopantomograma și când se face?
Ortopantomograma este o radiografie panoramică în care aparatul se rotește în jurul capului, iar pacientul stă nemișcat câteva zeci de secunde. Se folosește pentru evaluarea generală înaintea unor tratamente ortodontice, pentru dinții de minte, pentru depistarea dinților incluși, a chisturilor sau a unor probleme ale oaselor maxilare. Nu înlocuiește radiografiile detaliate pentru carii mici, fiindcă rezoluția este mai mică la nivelul fiecărui dinte.
Pentru detalii despre pregătire și desfășurare, materialul despre ortopantomogramă explică pas cu pas cum te poziționezi și ce poți face pentru ca imaginea să iasă bine.
Sunt periculoase radiațiile din radiografiile dentare?
Dozele sunt mici, în general mult mai mici decât la o tomografie, iar aparatele moderne, în special cele digitale, reduc și mai mult expunerea. Personalul folosește protecții, precum șorțul de plumb sau colarul tiroidian, în funcție de protocol. Totuși, principiul rămâne același în toate domeniile imagisticii: se fac doar imaginile necesare. Persoanele însărcinate trebuie să anunțe cabinetul, iar medicul poate amâna investigațiile care nu sunt urgente sau le poate face cu protecție adecvată.
Cum mă pregătesc pentru o radiografie dentară?
Pregătirea este simplă. Scoate bijuteriile și piercingurile din zona capului și a gâtului, protezele mobile, ochelarii și aparatele auditive dacă ți se cere. Spune personalului dacă ai implanturi, aparate dentare sau dacă ești însărcinată. Pentru bite-wing și retroalveolare, tehnicianul îți plasează un mic senzor sau film în gură, iar mușcatul poate fi puțin incomod, dar durează câteva secunde.
- Stai complet nemișcat în timpul expunerii.
- Anunță dacă ai reflex de vomă; există tehnici și poziții care ajută.
- Pentru OPG, ține limba lipită de cerul gurii dacă ți se cere.
Cum se citește o radiografie dentară și ce înseamnă „zonele întunecate”?
Pe o radiografie, structurile dense, precum smalțul, osul sau materialele de obturație, apar albe, iar zonele cu densitate mai mică apar mai închise. O carie, în care smalțul și dentina sunt demineralizate, poate apărea ca o zonă întunecată în coroana dintelui. Un abces la vârful rădăcinii se vede, de obicei, ca o zonă întunecată în osul din jurul rădăcinii. Nu orice zonă întunecată este o boală: unele sunt variante normale, cum ar fi sinusurile maxilare sau canalul nervului, iar medicul învață să le deosebească.
De aceea, interpretarea imaginii îi aparține stomatologului sau radiologului, care o compară cu simptomele și cu examenul clinic. Un pacient care se uită singur la imagine poate crede că vede probleme acolo unde nu sunt, sau poate rata ce contează. Dacă ai dubii, cere să ți se arate pe ecran zona despre care se vorbește, pentru că vizualizarea ajută la înțelegere.
Se fac radiografii la copii și în sarcină?
Copiii pot avea nevoie de radiografii pentru a urmări erupția dinților, pentru a descoperi carii între molari sau pentru a evalua un traumatism dentar. Medicii pediatri și stomatologii folosesc doze reduse și protecții și evită imaginile fără indicație. Intervalul dintre radiografii se stabilește individual, în funcție de risc.
În sarcină, multe tratamente stomatologice neurgente se amână, dar urgențele (durere intensă, infecție, traumatism) se tratează, uneori cu radiografie cu protecție adecvată, după evaluarea medicului. Important este să anunți din timp că ești sau ai putea fi însărcinată, ca echipa să aleagă varianta cea mai prudentă.
Ce pot vedea medicii pe radiografii și ce nu?
Pe imagini se văd carii în profunzime, pierderi de os, rădăcini, procese infecțioase la vârful rădăcinii, restaurări vechi, incluziuni și anomalii de poziție. Nu se văd bine țesuturile moi, precum gingia, iar o carie foarte mică sau una aflată doar la suprafață poate fi descoperită doar la examenul clinic. De aceea imaginea completează examinarea, nu o înlocuiește.
Cum aflu mai multe despre alte investigații similare?
Dacă vrei să înțelegi mai larg ce se întâmplă la radiografie, ecografie sau CT, secțiunea despre imagistică medicală trece prin fiecare metodă în limbaj accesibil. Iar pentru ghiduri despre investigații din alte domenii, de la endoscopie la analize, poți urmări materialele din publicația GhidulClinicii. Pentru decizii legate de propriii dinți, discută întotdeauna cu medicul stomatolog.
