Riscul de tromboză crește atunci când se combină încetinirea circulației (de exemplu prin imobilizare), modificări ale sângelui care favorizează coagularea și lezarea peretelui venos. Imobilizarea prelungită după o operație, o fractură, o boală severă sau un drum foarte lung este unul dintre cei mai cunoscuți factori. Cunoașterea criteriilor ajută să decizi mai bine când este nevoie să discuți cu medicul măsuri de prevenție.
Ce trebuie să știi înainte să iei o decizie despre prevenție, de exemplu dacă să porți ciorapi compresivi sau dacă să ceri un consult înainte de o intervenție? Mai jos sunt criteriile cele mai importante.
Cum se formează un cheag venos?
În mod obișnuit, sângele curge liber și rămâne lichid. Un cheag se poate forma când se întâlnesc trei lucruri, descrise clasic ca triada lui Virchow: stagnarea sângelui, o tendință crescută de coagulare și afectarea peretelui vasului. Nu este necesar ca toate trei să fie prezente în grad mare; uneori se adună mai mulți factori mici. Cheagul din venele profunde ale piciorului reprezintă tromboza venoasă profundă, iar dacă o parte se desprinde și ajunge în plămân, apare embolia pulmonară.
Criteriul 1: imobilizarea
Când mușchii nu lucrează, pompa venoasă a gambei nu funcționează la capacitate, iar sângele stagnează. Situații frecvente: repaus la pat din cauza unei boli, gips sau orteză la picior, spitalizare prelungită, o intervenție chirurgicală cu recuperare lentă, călătorii îndelungate, o activitate profesională care implică stat pe scaun ore întregi. Cu cât imobilizarea este mai lungă și mai completă, cu atât riscul crește. Mobilizarea precoce, atunci când medicul o permite, este una dintre cele mai simple măsuri de protecție.
Criteriul 2: operațiile și traumatismele
Intervențiile ortopedice la șold sau genunchi, operațiile abdominale ample, cele oncologice și traumatismele cu fracturi ale membrelor inferioare se asociază cu un risc mai mare. De aceea, în spitale se aplică măsuri de prevenție personalizate: mobilizare, ciorapi compresivi, uneori tratament anticoagulant pentru un interval stabilit de medic. Nimic din acest tratament nu se improvizează acasă.
Criteriul 3: boli și stări care modifică coagularea
- unele tipuri de cancer sau tratamentele oncologice;
- boli inflamatorii cronice;
- insuficiența cardiacă și unele boli pulmonare;
- sarcina și perioada de după naștere;
- anumite tulburări ereditare sau dobândite de coagulare;
- deshidratarea severă.
Nu fiecare persoană cu una dintre aceste afecțiuni va face un cheag. Contează cumulul de factori și evaluarea individuală.
Criteriul 4: tratamentele hormonale
Unele contraceptive hormonale și terapii de substituție hormonală cresc ușor riscul de tromboză, mai ales în prezența altor factori, cum ar fi fumatul, obezitatea, vârsta sau antecedentele personale ori familiale. Decizia de a începe, continua sau schimba un asemenea tratament se ia împreună cu medicul, după analiza riscurilor și a beneficiilor. Nu se întrerupe pe cont propriu, mai ales dacă tratamentul are rol important pentru sănătate.
Criteriul 5: vârsta, greutatea și antecedentele
Riscul crește odată cu vârsta. Obezitatea, fumatul și venele varicoase importante pot contribui, iar un cheag avut în trecut crește probabilitatea unui nou episod. Rudele apropiate cu tromboză la vârste tinere pot indica o predispoziție ereditară; în astfel de cazuri, medicul poate discuta testări selectate, nu pentru toți, ci pentru cei la care rezultatul ar schimba atitudinea.
Semnele de care ține cont medicul
Tromboza poate fi tăcută sau poate da simptome: umflarea unui picior, durere sau sensibilitate în gambă, senzație de căldură, roșeață, vene mai vizibile. Diferența dintre un picior și celălalt este un indiciu important. Detaliile semnelor, ale factorilor de risc și ale conduitei sunt tratate în materialul despre tromboza venoasă profundă, semne și riscuri. Dacă apar lipsă de aer bruscă, durere la respirație sau tuse cu sânge, se apelează 112.
Ce poți face tu pentru a reduce riscul
- Mișcă-te cât permite starea ta: mers, exerciții pentru glezne, schimbarea frecventă a poziției.
- Menține o greutate corporală cât mai apropiată de cea sănătoasă.
- Renunță la fumat.
- Bea apă suficientă, mai ales în perioade de efort sau călătorie.
- Spune medicului toate tratamentele pe care le iei și istoricul tău, înainte de o operație sau de o imobilizare.
- Respectă planul de prevenție dacă ți s-a recomandat unul.
Greșeli de evitat în luarea deciziilor
- să începi singur un anticoagulant din cauza unei frici generale;
- să te bazezi doar pe suplimente „pentru subțierea sângelui”;
- să ignori o umflătură unilaterală, pe motiv că „sigur e de la oboseală”;
- să te oprești din mișcare complet, deși medicul ți-a permis activitatea.
Unde găsești mai multe informații
Toate aceste elemente pot părea numeroase, dar în practică medicul le sintetizează într-o evaluare a riscului. Pentru o privire de ansamblu asupra bolilor care afectează inima și vasele, poți lectura materialele din secțiunea de afecțiuni, ca pregătire pentru o discuție în cabinet.
Exemple din viața de zi cu zi
Un om operat la genunchi care stă mai mult în pat, o femeie care călătorește zece ore la scurt timp după naștere, un bărbat cu un picior în gips care lucrează de acasă și nu se ridică ore la rând: toate sunt situații în care circulația din picioare încetinește. Niciuna nu duce obligatoriu la cheag, dar toate sunt momente în care merită întrebat medicul ce măsuri se potrivesc. Răspunsul diferă de la o persoană la alta, de aceea nu există un set unic de reguli care să se aplice tuturor.
Merită ținut minte și un detaliu practic: factorii de risc se adună. Un singur element, cum ar fi o călătorie, înseamnă de obicei puțin, dar un drum lung după o operație recentă, la o persoană cu alte boli, înseamnă mai mult, iar tocmai acolo apare nevoia de plan.
Imobilizarea nu duce automat la cheaguri, dar este un semnal să fii mai atent. Cu informații corecte și cu sprijinul medicului, riscul poate fi limitat în mod rezonabil, fără frici inutile și fără măsuri luate la întâmplare.
